Migrena este o boală cronică care se manifestă în principal prin dureri de cap severe recurente. Deși cauzele migrenei nu au fost clar stabilite, s-a remarcat că diverși factori ai stilului de viață, cum ar fi stresul, exercițiile fizice și dieta pot fi declanșatori ai migrenei. Din acest motiv, merită susținută și farmacoterapia cu metode non-farmacologice, inclusiv modificări ale stilului de viață, în care o vizită la un dietetician sau un specialist în nutriție poate fi de ajutor.
Migrena este o boală cronică caracterizată prin dureri de cap paroxistice. La 30% dintre pacienți, așa-numitul aura, adică simptome care preced o durere de cap, cum ar fi tulburări de vedere, sensibilitate la lumină, sunet și mirosuri, greață și vărsături. Prezența sau absența unei aurei este un criteriu important pentru clasificarea migrenei:
- migrenă fără aură
- migrenă cu aură
Aproximativ 12% din populația lumii suferă de migrenă și este diagnosticată mai des la femei decât la bărbați. Vârful incidenței migrenei este între 35 și 39 de ani.
Care sunt cauzele migrenelor?
Cauza exactă și mecanismul dezvoltării migrenei rămân încă un mister. Cel mai probabil, migrena este o manifestare a unei tendințe înnăscute de a reacționa excesiv la diferiți stimuli, care poate rezulta dintr-o serie de tulburări neuronale intracraniene și extracraniene.
Baza ereditară joacă, de asemenea, un rol, deoarece s-a documentat că riscul de migrenă la rudele pacienților este de 3 ori mai mare decât la rudele persoanelor sănătoase.
S-a demonstrat că diverși factori de mediu declanșează atacuri de migrenă, iar unii dintre cei mai bine descriși sunt cei legați de stilul de viață.
Un studiu retrospectiv din 2007 realizat de Kelman și colab. a arătat că 76% dintre pacienți sunt capabili să identifice factorii care declanșează migrenă.
Cele mai frecvente declanșatoare sunt:
- stres (80%),
- modificări hormonale la femei (65%),
- sări peste o masă (57%),
- schimbare de vreme (53%),
- deficit de somn (50%),
- arome intense (40%),
- dureri de gât (38%),
- expunere lalumină (38%),
- consum de alcool, în special vin (38%),
- fumat (36%),
- merg la culcare târziu (32%),
- temperatură ridicată (30%),
- alimente (27%),
- activitate fizică (22%).
Cum să tratezi o migrenă?
În tratamentul migrenei, agenții farmacologici precum medicamentele sunt utilizați în principal:
- antiinflamatoare și analgezice, de exemplu ibuprofen,
- antiemetic, de exemplu metoclopramidă,
- sedativ, de exemplu, diazepam,
- medicamente anti-migrenă specifice, de exemplu, care afectează receptorii implicați în atacurile de migrenă,
- medicamente auxiliare, de exemplu codeină.
Pe lângă farmacoterapie, în tratamentul migrenelor sunt utilizate metode non-farmacologice, care includ schimbarea stilului de viață al pacientului, inclusiv a modului în care este hrănit. Acest lucru este important în special la persoanele pentru care tratamentul farmacologic este ineficient, de exemplu din cauza rezistenței la medicamente, ineficient sau nu satisface așteptările pacientului din cauza efectelor secundare cauzate de medicamente.
Dieta cu migrenă
Studiile au arătat că diferite diete pot fi eficiente în reducerea frecvenței migrenei. Se crede că anumite diete pot ameliora evoluția migrenelor influențând nivelurile de substanțe de semnalizare precum serotonina, oxidul nitric, adiponectina, leptina, funcția mitocondrială și compoziția microbiotei intestinale.
Recent, s-a acordat multă atenție dietei ketogenice, care imită într-un fel diferite forme de restricție calorică. Dieta ketogenă este o intervenție terapeutică care vizează metabolismul creierului și are ca scop creșterea concentrației de corp cetonici din organism.
Deși mecanismul exact de acțiune al acestei diete în cursul migrenei este necunoscut, se crede că corpii cetonici pot fi o sursă alternativă de energie pentru creierul nostru și, prin urmare, este probabil să ocolească unele dintre anomaliile glucozei. metabolismul și transportul observate la persoanele cu migrenă.
Alte tipuri de diete care pot atenua evoluția migrenelor includ dietele cu conținut scăzut de carbohidrați sau cu indice glicemic scăzut. Cu toate acestea, merită subliniat că în multe cazuri este suficient să introduceți câteva reguli de alimentație sănătoasă pentru a reduce în mod eficient frecvența atacurilor.