Plânsul îl însoțește pe om aproape din primele momente ale vieții sale. Adesea acesta este unul dintre primele mesaje pe care un nou-născut le transmite lumii și este acest strigăt pe care mama îl așteaptă, dorind să știe că bebelușul respiră și este puternic. De obicei, nevoia de a plânge este însoțită de nevoia de a face față tensiunii, stresului. Lacrimile, dacă le permitem, pot fi aliatul nostru, dându-ne un sentiment de purificare și spunând că ni se întâmplă ceva important. Citiți mai departe pentru ce trebuie să plângem și aflați de ce plângem!
Conținut:
- Ce este plânsul?
- De ce plângem?
- Plâng în cultură
Ce este plânsul?
Plânsul , și mai precis lacrimile, protejează fiziologic ochiul, protejându-l de uscăciune și contaminare. Lacrimile în sine sunt formate în mare parte din substanțe saline și bactericide și sunt produse de glandele lacrimale.
De ce plângem?
Reglarea emoțiilor
Plânsul joacă un rol important în sistemul complex de reglare emoțională, care se reflectă, printre altele, în teoria în două etape a plânsului. Mai întâi există o stare de excitare ridicată, când sistemul simpatic este activ, urmată de o stare de echilibru și activitate crescută a sistemului parasimpatic. Este o schimbare rapidă însoțită de senzația de relaxare, de renunțare la emoții sau de predare față de ele - este cauzată de o scădere bruscă a adrenalinei.
Acesta este punctul în care de obicei apar lacrimile. Probabil că toată lumea are experiență în care, într-o situație de mare stres, s-a reușit să rămână în alertă, să ducă la bun sfârșit toate sarcinile și abia când criza s-a terminat, apar reacții din organism precum plânsul sau tremurăturile musculare. Primul ajutor, accidentul de mașină sau chiar situațiile de ceartă urmează adesea un scenariu similar.
La nivelul corpului si al emotiilor apare agitatie insotita de o stare de mobilizare, iar cand trece si corpul revine la echilibru apar lacrimile. Corpul trebuie să elibereze excesul de tensiune, iar plânsul este o modalitate de a face asta.
Reprimarea emoțiilor - uneori util, dar efectele asupra sănătății pot fi uriașe
Comunicarea interpersonală: ce este și ce o face dificilă?
Mulțimea gândurilor: ca și mineai de-a face cu el?
Frecvența acestui mecanism depinde de mulți factori, printre care temperamentul, deschiderea sau emoționalitatea, dar merită să vă permiteți să profitați de beneficiile plânsului. Mediul în care plângem este un factor care întărește reglarea funcției de plâns.
Dacă lacrimile sunt întâmpinate cu acceptare de către ceilalți, cu sprijinul unei persoane dragi, cel mai probabil va întări sentimentul de ușurare. Cu toate acestea, plânsul într-un mediu nefavorabil, ostil sau agresiv poate să nu aibă șansa de a regla tensiunea emoțională, crescând doar sentimentul de tristețe, neînțelegere sau tensiune.
Dacă plânsul nu aduce un sentiment de ușurare sau echilibru, ci este doar o modalitate de a reflecta asupra situațiilor dificile, nu merită să-l subestimați. Un fel de plâns în buclă, care te cufundă în tristețe sau într-o depresie pe termen lung a dispoziției cu incapacitatea simultană de a plâns, poate fi consultat cu un psiholog.
De exemplu, persoanele care suferă de depresie sunt adesea însoțite de incapacitatea de a plâns, în timp ce tulburările rezultate din experiențele traumatice experimentează adesea lacrimi excesive, care nu aduc un sentiment de ușurare sau o stare de echilibru. Plânsul excesiv sau lipsa acestuia este unul dintre indicatorii necesității de a avea grijă de starea psihofizică și merită să apelezi la sprijinul unui specialist într-o astfel de situație.
Lacrimile pentru a proteja ochiul și cele care apar ca urmare a unei reacții emoționale diferă în compoziție.
Funcție de comunicare
Potrivit antropologilor, umanoizii aveau plâns în repertoriul lor comportamental cu mult înainte de a vorbi. Pe atunci, rolul lui era să le comunice altor persoane că aveam nevoie de ajutor. Adevărul este că avem un impuls înnăscut de a răspunde când vedem o persoană plângând. În culturile în care nu există permisiunea de a plânge sau este foarte limitată, poate transmite mesajul „Am încredere în tine, mă simt în siguranță cu tine” atunci când îmi pot permite lacrimile în compania ta.
Plâng în cultură
Mulți cercetători au confirmat că plânsul și tendința de a plânge depind în mare măsură de cultura în care suntem crescuți, precum și de genul și așteptările sociale față de aceasta. Diferențele dintre sexe în frecvența sau dorința de a plâns sunt în mare măsură de origine biologică. În mare măsură, prolactina este responsabilă pentru frecvența cu care plâng femeile, iar testosteronul la bărbați este substanța care reduce plânsul.
La fel ca în majoritatea domeniilor vieții umane, un strat de cultură ar trebui aplicat stratului de biologie. Este unul dintre factorifăcând dificil pentru bărbați să se bucure de beneficiile plânsului liber. Această dependență variază în intensitate în diferite culturi, dar tendința dominantă descurajează bărbații să plângă. Trăsăturile promovate cultural în rândul bărbaților homo sapiens într-o mare parte a cercurilor culturale includ curaj, autocontrol sau raționalitate. Într-o astfel de situație, este puțin loc pentru lacrimile spontane, mai ales într-o situație publică. Această tendință se schimbă treptat, dar totuși un băiețel poate auzi: „Bărbații nu plâng”, „Este în regulă, așa că nu plânge” sau „Nu plânge”.
Merită știutCum să reacționezi la plânsul altcuiva?
Însoțirea cuiva în plâns, indiferent dacă este sau nu aproape de tine, este asociată cu un sentiment de neliniște, o anumită neputință sau nesiguranță. Frica de ce să spui și cum să te comporți generează adesea mai multă tensiune.
Merită să ne amintim că este suficient să fii prezent, în siguranță și să accepți. Mesaj: „Sunt cu tine”, „Aș dori să aud de la tine” sau „De ce ai nevoie acum?” este destul. Uneori poate fi tentant să găsești o soluție la situația care te-a făcut să plângi imediat, dar reține că va fi timp să acționezi și să rezolvi problema.
În primul rând, lăsați lacrimile să restabilească echilibrul în corp și să se odihnească un timp după tensiunea experimentată. Doar atunci când se întâmplă acest lucru, poate fi util să sugerezi soluții. Plânsul servește ca o protecție fiziologică, un mesaj pentru mediu, dar, mai ales, este o reacție sănătoasă a organismului la tensiunea emoțională, favorizează revenirea la echilibru, dă o senzație de purificare și pace. Merită să profităm de beneficiile pe care natura ni le-a oferit și să ne lăsăm să plângem într-un moment critic.