- Acțiunea loratadinei
- Indicații pentru utilizarea loratadinei
- Doza de loratadină
- Contraindicații la utilizarea loratadinei
- Precauții și interacțiuni medicamentoase
- Efecte secundare ale loratadinei
Loratadina este un medicament antihistaminic de a doua generație. Utilizarea acestuia include, printre altele, rinita alergică, tratamentul urticariei idiopatice sau al conjunctivitei alergice. Datorită faptului că loratadina are un efect scăzut asupra sistemului nervos central și este selectivă pentru receptorul histaminei, aportul său este considerat sigur.
Acțiunea loratadinei
Loratadina este un antagonist selectiv al receptorilor H1 histaminici periferici. Acest medicament are o structură moleculară îmbunătățită, care asigură o bună absorbție din tractul gastrointestinal, cu un efect redus asupra sistemului nervos central.
Antihistaminice împiedică eliberarea histaminei din mastocitele, prevenind astfel dezvoltarea unei reacții alergice.
Antihistaminicele de prima generație au determinat, din păcate, pacienții să fie somnoroși și să se miște mai încet. Acest lucru a făcut dificil pentru pacienții care trebuiau să ia medicamente antialergice în fiecare zi să funcționeze în viața lor de zi cu zi. La copii, aceste medicamente au perturbat concentrarea și învățarea.
Loratadina nu are efect de transmitere și nu afectează receptorii muscarinici, cum ar fi medicamentele de generație mai veche, deci nu provoacă uscăciunea gurii sau retenția de urină.
Deoarece loratadina nu are afinitate pentru receptorii serotoninei, nu ar trebui să vă fie teamă de creșterea apetitului în timpul tratamentului cu acest medicament.
Substanța nu prelungește intervalul QT sau aritmia, deci este sigură pentru persoanele care suferă de aritmii cardiace.
Efectul loratadinei poate fi observat la doar o oră după ingestia orală. Acțiunea acestei substanțe durează în jur de 24 de ore, așa că este recomandat să luați acest medicament o dată pe zi.
Datorită profilului de siguranță al loratadinei și eficacității sale în combaterea simptomelor alergice sezoniere, este medicamentul de primă alegere pentru tratamentul rinitei alergice sau al conjunctivitei alergice.
Medicii subliniază însă că utilizarea sistematică a medicamentelor antialergice este crucială. Nu încetați să luați medicamentul atunci când pacientul se simte mai bine. O astfel de decizie ar trebui luată de un alergolog sau de un medic de sănătate.
Fără prezența constantă a moleculelor de medicament înorganismul nu poate conta pe un efect terapeutic satisfăcător.
Indicații pentru utilizarea loratadinei
Loratadina este recomandată în tratamentul bolilor atopice, adică cele rezultate din procesele imunitare perturbate din organism manifestate prin hipersensibilitate la un factor care pare a fi neutru pentru alții, așa-numitul alergen.
Statistic, majoritatea pacienților primesc loratadină din cauza rinitei alergice. Această stare se manifestă ca:
- mâncărime,
- strănut,
- nasul care curge
- și obstrucție nazală vasculară.
Această afecțiune poate fi cronică dacă pacientul nu implementează tratamentul adecvat.
Problema congestiei nazale care durează mai mult de 4 săptămâni este clasificată drept cronică și, ca atare, prezintă riscul de a dezvolta alte tulburări. Complicațiile frecvente ale rinitei pe termen lung includ:
- sinuzită,
- otită seroasă,
- conjunctivită,
- pierderea mirosului
- și gust.
Riscul de a dezvolta astm bronșic este, de asemenea, crescut la astfel de pacienți. În plus, respirația bucală excesivă expune pacientul la infecții virale mai frecvente, deoarece aerul inhalat nu este curățat în mod adecvat în tractul respirator superior.
O altă boală comună tratată cu loratadină este conjunctivita alergică ca terapie complementară picăturilor oftalmice antialergice. Simptomele sunt:
- ochi lăcrimați,
- mâncărime
- și roșeață.
Loratadina este mai puțin eficientă decât AR în tratamentul urticariei idiopatice, dar este totuși listată ca indicație. Urticaria este simptomatică, adesea autolimitată, iar pacienții nu încearcă să o trateze. Acestea sunt leziuni umflate, pruriginoase, eritematoase cu margini ridicate. O astfel de reacție a pielii este cauzată de hipersensibilitatea la un alergen extern, de exemplu, alimente, medicamente.
Pe lângă indicațiile enumerate în Rezumatul caracteristicilor produsului, medicii prescriu adesea loratadină dincolo de recomandările sale oficiale. Loratadina se adaugă la terapie:
- infecție respiratorie acută ca medicament de susținere,
- în astmul bronșic,
- în dermatita atopică
- sau urticarie acută medicamentoasă.
Doza de loratadină
Formă de suspensie orală:
- Adulți și copii cu vârsta peste 12 ani: 10 mg de loratadină, adică 2 linguri de măsurare incluse în pachet zilnic
- Copii cu vârsta cuprinsă între 2 și12 ani cu o greutate de peste 30 kg: 10 mg de loratadină, adică 2 linguri de măsurare pe zi
- Copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 12 ani cu o greutate mai mică de 30 kg: 5 mg de loratadină, adică 1 lingură de măsurat o dată pe zi
Pacienții cu insuficiență hepatică pot necesita o reducere a dozei inițiale, deoarece loratadina nu se metabolizează în mod normal și eficient.
Formă tabletă:
- La copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 12 ani, doza medicamentului sub formă de tablete depinde de greutatea copilului. În funcție de greutatea copilului mai mare de 30 kg (10 mg de loratadină o dată pe zi) sau mai puțin de 30 kg (5 mg de loratadină o dată pe zi). Vă rugăm să rețineți că pentru copiii cu vârsta între 2 și 6 ani, siropul va fi mai potrivit.
- Adulți și copii cu vârsta peste 12 ani: 1 comprimat, adică 10 mg o dată pe zi
Nu există cercetări sau dovezi care să susțină eficacitatea și siguranța loratadinei în tratamentul afecțiunilor atopice la copiii cu vârsta sub 2 ani.
Contraindicații la utilizarea loratadinei
Loratadina nu trebuie administrată dacă pacientul este hipersensibil la această substanță activă. Loratadina este contraindicată în timpul sarcinii.
Precauții și interacțiuni medicamentoase
Dacă pacientul suferă de insuficiență hepatică severă sau alte boli care îi slăbesc munca, aveți grijă când îi administrați acest medicament.
Tratamentul cu loratadină poate afecta rezultatele testelor de alergie, prin urmare, medicamentul trebuie întrerupt cu 48 de ore înainte de test.
Nu trebuie să beți alcool în timp ce luați loratadină. Deși, conform studiilor, loratadina nu crește efectele alcoolului în mare măsură, există riscul de sedare excesivă.
Când cimetidina, eritromicina sau ketoconazalul sunt administrate concomitent cu loratadina, nivelurile acesteia pot crește.
Nu trebuie să luați loratadină în timp ce alăptați.
Efecte secundare ale loratadinei
Loratadina poate afecta capacitatea de a conduce vehicule și de a conduce utilaje provocând sedare excesivă și un timp de reacție mai lent.
Cele mai frecvente efecte secundare raportate sunt:
- dureri de cap,
- oboseală,
- nervozitate (la copii)
- și somnolență.