Ampicilina aparține grupului de antibiotice beta-lactamice. Din punct de vedere al structurii și al acțiunii, este clasificată ca o penicilină semisintetică cu o gamă extinsă de acțiune. În ce condiții se utilizează ampicilina? Care sunt posibilele efecte secundare ale utilizării acestuia?

Acțiune și indicații pentru utilizarea ampicilinei

Mecanismul general de acțiune al antibioticelor beta-lactamice se bazează pe prezența unui inel beta-lactamic în molecula lor. Bacteriile au în structura lor o proteină de legare a penicilinei (PBP), care se leagă de inelul beta-lactamic, blocând activitatea transpeptidazelor membranei citoplasmatice bacteriene și inhibând sinteza peptidoglicanului, necesar pentru sinteza structurii corecte a peretelui celular bacterian. . Prin blocarea biosintezei peretelui celular bacterian, bacteriile mor.

Domeniul de acțiune al ampicilinei include:

  • bacterii sensibile la benzilpenicilină,
  • Salmonella spp.,
  • Shigella spp.,
  • Escherichia coli,
  • Haemophilus influenzae,
  • Bordetella pertussis (Haemophilus pertussis),
  • Proteus mirabilis.

Ampicilina poate fi utilizată atât pe cale orală, cât și pe cale intravenoasă, iar indicațiile pentru utilizarea acesteia includ tratamentul unor afecțiuni precum:

  • sinuzită paranazală acută și otită medie,
  • faringită streptococică,
  • pneumonie dobândită în comunitate,
  • exacerbare BPOC,
  • infecție urinară cauzată de enterococi,
  • eradicarea H. pylori,
  • endocardită,
  • meningită.

Mecanisme de rezistență bacteriană

Bacteriile au dezvoltat diverse mecanisme de rezistență la antibiotice din grupa beta-lactamicelor. Putem distinge:

  • Rezistența receptorului PBP(modificarea structurii PBP, sinteza noului PBP structurat, fără PBP).
  • G (-) bacteriile pot avearezistență la transportnaturală (nu există posibilitatea de a traversa membrana exterioară, de exemplu, prin dimensiunea particulelor) sau dobândită (după primul contact - P. aeruginosa)
  • Rezistența enzimatică- producerea de beta-lactamaze:
    • G + bacterii → secreția de beta-lactamaze în afara celulei
    • G- bacterii → prinse în interiorspațiu periplasmatic, nu trec prin membrana exterioară. Ele pot fi codificate constitutiv (nivel constant indiferent de prezența unui antibiotic - imunitate naturală) sau induse (sinteza are loc în prezența beta-lactamei, inducția depinde de tipul de compus și este temporară sau permanentă
    • Penicilinazele și cefalosporinazele sunt beta-lactamaze cu spectru larg
  • Eflux- îndepărtarea activă a antibioticelor prin sisteme cu pompe

Rezistența enzimatică poate fi inhibată prin utilizarea inhibitorilor de beta-lactamaze, cum ar fi:

  • acid clavulanic,
  • sulbaktam
  • sau tazobaktam.

Aminopenicilinele se găsesc de obicei în combinație cu acidul clavulanic.

Doza de ampicilină

Doza de ampicilină depinde de tipul de microorganism care provoacă infecția, de susceptibilitatea microorganismului la ampicilină, de severitatea și de localizarea infecției.

Cantitatea de doză de aminopenicilină va depinde, de asemenea, de calea de administrare și de vârsta și greutatea pacientului.

Precauții și contraindicații pentru utilizarea ampicilinei

Fiți deosebit de atenți în cazul:

  • insuficiență renală (controlul clearance-ului creatininei și, eventual, este necesară reducerea dozei),
  • reacții de hipersensibilitate și anafilaxie la medicamentele peniciline,
  • de mononucleoză infecțioasă suspectată,
  • sarcină și alăptare (a se folosi numai dacă medicul consideră că este absolut necesar).

Utilizarea prelungită sau nejustificată a ampicilinei nu este recomandată din cauza rezistenței bacteriene crescute la acest antibiotic și a formării de tulpini insensibile.

Pacienții care utilizează anticoagulante orale trebuie să acorde o atenție deosebită timpului de protrombină atunci când utilizează ampicilină, deoarece poate fi necesară modificarea dozei de anticoagulant.

Ampicilina și probenecidul nu trebuie utilizate simultan, iar în cazul metotrexatului, trebuie avută grijă pentru a crește riscul de toxicitate a acestuia.

Efecte secundare ale ampicilinei

Cele mai frecvente efecte secundare asociate cu utilizarea ampicilinei includ:

  • candidoză a pielii și a mucoaselor,
  • greață,
  • vărsături,
  • amețeli,
  • dureri de cap,
  • diaree,
  • tulburări ale sistemului sanguin și limfatic.

Categorie:

Sănătate