Bună ziua. Am 33 de ani. Sunt divorțată din 2006, am o fiică de 6 ani și locuiesc de mult timp cu noul meu partener. Fiica mea l-a acceptat pe logodnicul meu și el a acceptat-o. Suntem ca o familie adevărată la care am visat-o mereu. Dar asta este despre mine. Sunt foarte geloasă pe noul meu partener, pe care îl asociez cu o stimă de sine scăzută. Oriunde s-ar duce, mi-e teamă că va întâlni pe cineva și mă va părăsi. Sunt conștient de ceea ce mi se întâmplă, dar nu-l pot depăși în mine însumi. Mai este și faptul că nu mă plac. De asemenea, asociez aceste lucruri cu mama mea, care a fost supraprotectoare cu mine. Am devenit o persoană cu frică, nu sunt pregătită să iau decizii pe cont propriu, nu pot face multe lucruri, îmi este frică de fiecare pas, cred că nu pot face nimic, că nu mă place nimeni, că sunt un ciudat persoana deloc. Am observat si ca am putini prieteni, nimeni nu-mi cauta firma. Am reușit că mi-am dat permisul de conducere și am făcut facultate, dar nu pot să învăț, nu pot și sunt la capăt să renunț la ele. Mi-e frică de fiecare întrebare. Mult de menționat. Obișnuiam să văd un psiholog, dar după vreo duzină de întâlniri, am aflat că nu mă ajută. Apoi am participat la o ședință psihoterapeutică individuală, dar finanțele nu mi-au permis să o continui. Acum, cred că depresia și neputința mea în fața a ceea ce am descris devin din ce în ce mai profunde. Întotdeauna l-am invidiat pe fratele meu mai mare că se poate descurca cu totul și că este capabil. Totul merge bine pentru el. O sa mai spun ca din iunie voi avea un loc de munca permanent ca terapeut muzical, care este si domeniul meu de studiu (sunt dupa ergoterapie). Sunt îngrozit de această meserie, că nu o voi putea face, că nu îmi voi arăta cea mai bună parte și o voi pierde…
Bună ziua!
Nu te apreciezi pe tine însuți și realizările tale. Ești o femeie curajoasă și faci tot ce poți. Ar trebui să fii mândru de tine și să începi să te bucuri de fiecare moment bun, de fiecare zi bună. Sigur că nu este ușor, dar trebuie să începi de undeva. Îți exagerezi eșecurile și poticnirile, parcă toată viața ta depindea de ele deodată. Dar sunt puține astfel de evenimente de care ar depinde foarte mult. Nici un lucru mic sau nicio privire umană nu te descalifică, nu slăbește de la ceea ce ai realizat deja. Încearcă să te vezi diferit - ești aicicrescut (foarte crescut!) indiferent de ce și cum a făcut mama ta - acum ai șansa să schimbi totul. Acum este viața ta și depinde doar de tine ce se va întâmpla în continuare. Ai o fiică, un partener, ai șansa la o viață bună și frumoasă. Se întâmplă eșecuri, se întâmplă eșecuri, încă te așteaptă multe poticniri, dar și multe bune. Ți-e frică - este de înțeles. Doar că, cu cât o persoană se teme mai mult, cu atât este mai închisă de noi experiențe. Astfel, mai puține șanse de a vedea cât de bine se descurcă. Orice ai face și orice ai decide, soarele va răsări mâine, iar ploaia, dacă va ploua, va ploua. Fricile tale (de exemplu de plecare) nu te vor salva de nimic și, paradoxal, pot declanșa ceva. Ai grijă de relația ta, ai grijă de noua ta familie, păstrează-o distracție, dar nu uita de tine. Află ce îți place, cum ești, care sunt planurile și visele tale și încearcă să le faci realitate. Nimeni altcineva nu are nimic de-a face cu ceea ce sunt ei - nu acordați prea multă atenție la ceea ce spun alții. Ascultă și… fă-ți treaba. Chiar și atunci când ți-e frică, acționează. Nimeni nu a murit din cauza unei asemenea frici de zi cu zi - este neplăcut și atât. Trebuie să învingi frica, să o îmblânzești, să trăiești cu ea, dar să nu te supui dictaturii ei. Începe să citești cărți motivante, articole optimiste care te vor înveseli pentru tine. Începeți cu Susan Jeffers „În ciuda fricii” și nu vă comparați cu ceilalți. Ești ceea ce ești – nici mai bun, nici mai rău. Mai bine decât alții decât alții, și toată lumea este așa. Dacă accepti acest adevăr profund (!) Într-adevăr, multe se vor schimba. Când vine vorba de astfel de „adevăruri”, nu este suficient să le cunoști, trebuie să le accepți și să le accepți.
Amintiți-vă că răspunsul expertului nostru este informativ și nu va înlocui o vizită la medic.
Tatiana Ostaszewska-MosakEste psiholog clinician.
Absolvent al Facultății de Psihologie a Universității din Varșovia.
A fost întotdeauna interesată în mod deosebit de problema stresului și de impactul acestuia asupra funcționării umane.
Își folosește cunoștințele și experiența la psycholog.com.pl și la Centrul de fertilitate Fertimedica.
A urmat un curs de medicină integrativă cu profesorul de renume mondial Emma Gonikman.
Mai multe sfaturi de la acest expert
Agresiunea verbală a partenerului [Sfatul expertului]Fără orgasm [Sfatul experților]Niciun sens în viață [Sfatul expertului]Lipsa încrederii de sine? [Consultanță de specialitate]Poți ierta trădarea? [Consultanță de specialitate]Depresie după infidelitatea conjugală [Sfatul expertului]Cum să faci față stimei de sine scăzute a unui copil [Sfatul expertului]Sunt nervos [Sfatul expertului]Frica de sex [Sfatul experților]Temerile unui copil de doi ani [Sfatul expertului]am depresie? [Consultanță de specialitate]Masturbare la o fetiță de 5 ani [Sfatul expertului]Fiul meu nu vrea să studieze [Sfatul expertului]Nevroza în familie [Sfatul expertului]Nu cred în mine și nu văd rostul în viața mea [sfatul expertului]Aversiune față de copii [Sfatul expertului]Niejadek [Sfatul expertului]Nu vă controlați emoțiile [Sfatul experților]Soțul a murit [Sfatul expertului]Scăderea libidoului [Sfatul experților]Stresul - cum să te relaxezi? [Consultanță de specialitate]Evit sexul cu soțul meu [Sfatul expert]Film spart după ce a băut [Sfatul expertului]Dependență de minciună [Sfatul expertului]Mama și fiul de 11 ani dorm împreună [Sfatul expertului]M-am îndrăgostit fără reciprocitate [Sfatul expertului]Gelozie [Sfatul unui expert]Gelozie și stima de sine scăzută [Sfatul expertului]ce este greșit și cum să te ajuți? [Consultanță de specialitate]Cum acționez [Sfatul unui expert]