Crampele la gambe sunt o afecțiune care deranjează în principal sportivii și femeile însărcinate. Cauzele crampelor sunt cel mai des căutate în deficitul de elemente minerale sau abuzul de cofeină. Cu toate acestea, în unele cazuri, acestea pot indica dezvoltarea bolilor, de exemplu, varice sau diabet. Ce arată crampele la gambe și ce boli indică acestea?

Crampele gambeisunt cauzate de modificări ale lungimii și tonusului mușchilor gambei. Datorită prinderii fibrelor, mușchii gastrocnemius sau sagitali ai gambei devin dur, ceea ce are ca rezultat o contracție dureroasă. Care suntmotive pentruaceastă stare?

Crampe la gambe: deficit de minerale

Crampele la gambe pot rezulta dintr-o deficiență de electroliți importanți pentru organism: ioni de sodiu, potasiu, calciu și magneziu. Magneziul susține conducerea nervoasă, potasiul menține buna funcționare a sistemului neuromuscular, iar calciul previne subțierea oaselor. Motivul deficienței lor este de obicei o dietă proastă.

Crampe la gambe: exces de cafea

Consumul de cantități mari de cafea, precum și de băuturi energizante, are ca rezultat „clătirea” de macronutrienți (inclusiv magneziu și potasiu) din organism și perturbă echilibrul acido-bazic al acestuia. Abuzul de alcool poate avea efecte similare.

Vezi galeria cu 5 fotografii

Crampe la gambe: diuretice, laxative și pastile de slăbit

Diureticele și laxativele sunt printre substanțele care favorizează pierderea electroliților. La rândul lor, medicamentele care intensifică contracțiile sunt, de exemplu, agenți cu extract de digitalică, atropină sau adrenalină. Crampe dureroase ale gambei pot apărea la persoanele care iau în mod regulat măsuri de slăbire.

Crampe la gambe: supraantrenament

Efortul fizic prea intens și prelungit poate duce la sindromul de oboseală cronică, adică supraantrenament.

În organism, există multe modificări ale secreției de hormoni importanți pentru acesta.

Secreția, printre altele, de adrenine, hormon de creștere, adrenocorticotropină (ACTH), cortizol și hormon antidiuretic (secreția de insulină este inhibată).

Acești hormoni participă la reglarea metabolismului exercițiului fizic și la echilibrul apei și electroliților. Dacă nivelul lor pentru o lungă perioadă de timp este prearidicat, poate exista nu numai o rigiditate bruscă a mușchilor gambei, ci și o reducere a eficienței întregului corp.

Crampe la gambe: traumatisme

Orice răni sub formă de lovire a unui mușchi sau încordare a acestuia, cum ar fi ridicarea unei sarcini grele, poate determina întinderea mușchilor gambei, ceea ce poate duce la o crampe.

Crampe la gambe: stres prelungit

Stresul stimulează glandele suprarenale să producă adrenalină - un hormon care stimulează activitatea multor organe și crește glicemia, astfel încât organismul să poată fi activ. Totuși, „aruncarea” permanentă de adrenalină în sânge provoacă stres în organism, care se manifestă prin nevralgie, pierdere de energie, precum și durere și crampe musculare.

Crampe la gambe: supraîncălzire

Corpul poate reacționa prin crampe ale gambei la supraîncălzirea excesivă, de exemplu, după o ședere la plajă, la solar sau după ce a lăsat o baie fierbinte. Apoi este necesar să se răcească corpul cât mai curând posibil.

Crampe la gambe: stil de viață sedentar

A sta mult timp așezat în aceeași poziție poate duce la crampe dureroase, mai ales dacă încrucișați frecvent piciorul (presiunea cauzează mai puțin sânge în mușchi).

Crampe la gambe: deshidratare

Diareea, vărsăturile și febra în cursul multor boli pot contribui la perturbarea echilibrului hidric și electrolitic al organismului și la deshidratare (dacă lichidele nu sunt completate în mod regulat).

Ce boli pot indica crampele gambei?

  • Diabet

Diabetul poate dăuna, printre altele, vasele arteriale la nivelul picioarelor și, în consecință, duc la alimentarea insuficientă cu sânge a membrelor. Aceste tulburări pot duce la probleme cu senzația normală, amorțeală la nivelul membrelor și crampe la gambe.

  • Hipertensiune

Hipertensiunea arterială, precum diabetul, poate duce la aportul insuficient de sânge a membrelor și poate perturba inervația acestora, care se manifestă adesea prin crampe.

  • Vene varicoase

Crampele frecvente ale gambei, însoțite de o senzație de greutate la nivelul picioarelor și de umflarea acestora, mai ales la sfârșitul zilei, pot fi primul simptom al varicelor. Crampele la gambe, cauzate de tulburări circulatorii, pot apărea și în arterita și flebită tromboembolice.

Important

Durerea foarte severă și persistentă la nivelul gambei poate fi un semn al formării unui cheag de sânge. Dacă aveți vreodată acest tip de durere, consultați-vă medicul pentru orice eventualitate.

  • Ateroscleroză

Ateroscleroza este un proces inflamator care face ca arterele să se contracte și să reducă cantitatea de sânge care curge prin ele. RezultatulMalnutriția și hipoxia musculară sunt crampe frecvente ale gambei.

  • Probleme neurologice

Problemele neurologice pot provoca contracții involuntare nu numai ale mușchilor gambei, ci și ale mușchilor întregului corp. Un exemplu este distonia, o boală neuromusculară în care mușchii unici apar periodic sau continuu, involuntar, provocând mișcări necontrolate.

Crampe ale gambei gravide

Crampele obositoare și dureroase ale gambei sunt o boală comună de care se plâng femeile în al treilea trimestru de sarcină. Există multe motive diferite pentru care mușchii gambei se crampează în timpul sarcinii. Cele mai frecvent menționate sunt tulburările electrolitice din corpul gravidei (cererea de magneziu crește atunci), presiunea uterului asupra nervilor pereților pelvieni sau tulburările de drenare a sângelui din picioare, de exemplu din cauza stării prelungite în picioare sau a șezutului. Pentru a evita acest lucru, merită să aveți grijă de o dietă bogată în elemente minerale adecvate în timpul sarcinii.

VERIFICARE>> Crampe la gambe în timpul sarcinii - cum să le faceți?

Crampe la gambe noaptea

Crampele la gambe pe timp de noapte sunt cel mai adesea rezultatul menținerii picioarelor îndoite. Crampele nocturne pot rezulta din efort fizic prea intens combinat cu deshidratarea corpului. Un efort fizic care durează câteva ore, în special în caz de ger sau căldură (de exemplu, o excursie de o zi întreagă la munte sau schi de câteva ore), duce la pierderea crescută de apă din corp. Mușchii suprasolicitați sau supraîncălziți se contractă apoi în mod necontrolat, provocând crampe și dureri.

Despre autorMonika MajewskaUn jurnalist specializat în probleme de sănătate, în special în domeniile medicinei, protecției sănătății și alimentației sănătoase. Autor de știri, ghiduri, interviuri cu experți și rapoarte. Participantă la cea mai mare Conferință medicală națională poloneză „Femeia poloneză din Europa”, organizată de Asociația „Jurnalişti pentru Sănătate”, precum și la ateliere de specialitate și seminarii pentru jurnalişti organizate de Asociaţie.

Categorie:

Sănătate