Trecând deja pragul clinicii, te simți inconfortabil, iar la coada până la cabinet - ca înainte de examen: îți transpiră palmele, stomacul este înghesuit, iar când doctorul te invită să intri, tensiunea arterială crește. Probabil că aveți sindromul hainei albe.

Sindromul hainei albe nu este o boală. Acest fenomen este o reacție a psihicului la contactul cu personalul medical; apare la persoanele cărora le este frică de programarea la medic sau de proceduri medicale, mai des la pacienții stresați, anxioși, cu un nivel ridicat de anxietate. Cel mai adesea se manifestă printr-o creștere bruscă a tensiunii arteriale și poate fi însoțită de simptome precum transpirație, senzație de căldură și anxietate, dureri abdominale, greață și chiar leșin.

Cum se dezvoltă sindromul hainei albe

Anxietatea pe care o simțim în legătură cu o vizită la medic este justificată dacă ne confruntăm cu o procedură dureroasă sau așteptăm rezultate importante ale testelor și diagnosticului. Toată lumea se teme de durere și este complet firesc să vă faceți griji pentru sănătate. Perspectiva de a vorbi despre probleme de sănătate jenante, intime, poate crește presiunea. De asemenea, poate fi important să fim conștienți de faptul că medicul nu are prea mult timp pentru noi și va trebui să facem un rezumat - graba, după cum știți, generează de obicei stres.

Trăsătura caracteristică a sindromului de haină albă este, însă, că apare la persoanele care suferă de acesta practic în orice situație când au contact cu serviciile de sănătate, chiar și atunci când cer doar rețetă sau adeverință. Așa funcționează subconștientul, provocând o reacție „învățată”, de exemplu în copilărie, când veneam la o injecție, o donație de sânge sau trebuia să stăm în spital pentru operație, ceea ce este o experiență aproape traumatizantă pentru un copil. Și, deși nu mai suntem copii, chiar și mirosul de dezinfectanți de pe holul clinicii poate provoca anxietate și un sentiment de pierdere a controlului.

Ce spun statisticile

Sindromul hainei albe poate afecta până la 20% dintre pacienții adulți, precum și până la 45% dintre copiii și adolescenții diagnosticați cu hipertensiune arterială. Acest fenomen este mai frecvent la femei decât la bărbați și mai des atunci când pacientul este în contact cu un medic decât cu un alt membru al personalului medical, de exemplu, o asistentă sau un kinetoterapeut.

Sindromul hainei albe sau hipertensiune arterială?

Repetare bruscă înîn timpul vizitelor medicale ulterioare, o creștere a tensiunii arteriale la valori peste norma poate fi înșelătoare, sugerând o boală hipertensivă. Însă efectul de blană albă se distinge cu ușurință de hipertensiune arterială – specialiștii recomandă pacienților să-și măsoare regulat tensiunea arterială acasă (ex. de 3 ori pe zi); Dacă, în timpul măsurătorilor acasă, nu se abate de la normă, iar valorile ridicate apar doar la birou, cel mai probabil avem de-a face cu efectul hainei albe. În cazurile în care pacientul nu poate să se auto-măsoare, medicii ordonă un așa-zis Inregistrator de presiune. Dispozitivul măsoară presiunea la intervale fixe în tot timpul ceasului. În timpul testului, pacientul este acasă și efectuează activități zilnice, prin urmare măsurarea este fiabilă (pacientul notează situații care pot afecta fluctuațiile de presiune, de exemplu efort fizic, conversație stresantă etc.).

Cum să ameliorați sindromul hainei albe

Nu există medicamente pentru sindromul hainei albe. Dar dacă pacientul este conștient de problema sa, poate încerca să modereze răspunsul organismului. Este crucial să ne relaxăm înainte de a pune manșeta tensiunii arteriale – merită să informezi personalul medical despre fenomen, astfel încât să ne lase suficient timp să ne liniștim. O modalitate eficientă de relaxare poate fi exercițiile de respirație, meditația sau încercarea de a vă muta gândurile dincolo de granițele biroului, de exemplu, reamintirea unor amintiri frumoase.

Modul în care medicul se raportează la el are, de asemenea, un impact semnificativ asupra reacției pacientului și a stării de bine în cabinet. Când, de exemplu, la începutul vizitei, medicul se ridică și salută pacientul într-un mod prietenos, acest gest îi poate reduce anxietatea și tensiunea chiar de la început. Un interviu realizat într-un mod empatic, neobligatoriu poate restabili sentimentul de securitate al pacientului, astfel încât măsurarea tensiunii arteriale efectuată în timpul vizitei să fie de încredere.

Categorie:

Psihologie